luni, 5 noiembrie 2018

(ne)Singurătate la Librăria Mihai Eminescu

"Singurătatea e starea spirituală în care ne naştem, acea stare naturală şi adevărată. Cu timpul o uităm, ne maturizăm şi devine din ce în ce mai străină. Uneori, o regăsim, dar acum ne speriem, căci am devenit străini faţă de ea. Acum fugim de ea, deşi ar trebui să o căutăm din nou, căci numai prin ea putem spera a găsi adevărul." (Mircea Eliade)


La noua lansare a volumului meu de povestiri Întâmplări despre niciodată 7 povești neobișnuite despre singurătate, în inima cu parfum de carte a Bucureștiului, carsevasăzică la librăria Mihai Eminescu, s-a vorbit despre singurătate (mai mult sau mai puțin tristă, în diferite nuanțe și forme), atemporalitate, basme, realism magic, suprarealism, Lady Gaga și alte lucruri interesante.


Acum vreo patru ani, când am terminat de scris „Întâmplări despre niciodată”, nu mi-aș fi imaginat că aveam să mă aflu cândva pe un scaun, în fața unor oameni care au venit la lansarea cărții mele. Până ca povestirile să vadă lumina (sau focul mocnit) tiparului avea să mai treacă ceva vreme. Am pus mult suflet în ele. Uneori am impresia că mi-am lăsat o parte din suflet în rândurile care le compun. Acea parte care a visat la iubiri imposibile și la singurărăți nesingure și care le-a aruncat mai apoi în afara timpului.

Cum îmi mai place să spun uneori, bune și melancoliile astea la ceva. Cred că majoritatea marilor scriitori au dat naștere celor mai impresionante creații ale lor sub influența unei forme de singurătate, în timp ce priveau nostlagic la  o umbră pogorâtă pe un perete sau amintindu-și de lucruri de mult apuse. Se poate vorbi mult pe tema asta, însă încerc să mă limitez la o postare care să cuprindă esența lansării și a povestioarelor.

Nu am fost singură cu acest prilej și dacă în ființa mea au existat spații neumplute, cei prezenți în pântecul librăriei le-au astupat. Au fost oameni dragi, prieteni vechi și noi, dar și oameni cu care m-am întâlnit prima oară. Am avut mari emoții, dar asta sunt eu, o mare emotivă, ceea ce mă ajută cu scrisul, deci "mă scot", cum s-ar zice. 
Invitatele mele au fost Anca Zaharia și Alexandra Medaru, iar domnul Valentin Ajder, editor-șef al EIKON, a moderat evenimentul, în stilul său cald și plin de umor și voie bună. Anca, pe care abia aștept să o citesc (nu am apucat încă să savurez al ei „Jurnal de librar”, dar cartea asta mă face foarte curioasă) a avut amabilitatea de a veni din Brașov și a dat un plus de savoare atmosferei cu un discurs spontan și însuflețit. Alexandra, critic literar și autoare a volumului de poezie „Demoni și demiurgi” (ajung și la el, promit!) a punctat notele de suprarealism și realism magic din...dar nu mai bine pun eu aici link la video-ul lansării? :)


Dacă v-am trezit cumva interesul, sau dacă unul din rafturile bibliotecii voastre se simte singur, puteți găsi aici volumul. 


Fotografii: Anna Lixandru. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu