marți, 23 iulie 2013

Dublu tăiş – două povestiri terifice

În numărul 2 al colecţiei de povestiri şi nuvele Dublu tăiş, Oliviu Crâznic şi Ciprian Mitoceanu îşi unesc forţele creatoare pentru a da naştere unor poveşti fabuloase, care te poartă cu gândul la aventurile înnegurate din romanele lui Stephen King şi H.P. Lovecraft.


 În “Spiriduşii albi”, Oliviu Crâznic imaginează o întâmplare cu iz supranatural. Protagoniştii (sau “victimele”, mai bine spus) sunt trei adolescenţi aflaţi în căutarea unei revelaţii care să rezolve cazul unor dispariţii misterioase. Thomas Harper şi tatăl său Jonah Harper şi-au pierdut urma în desişul pădurii, în orăşelul Heavenwood. Însă numai raiul (“heaven”) nu poposeşte vreodată pe aceste pământuri damnate. Ricky, fratele lui Thomas, este găsit în spatele culmii Craniului Orb, aproape dezumanizat, asemenea unui animal schingiuit. Nimeni nu ştie ce i s-a întâmplat. Singurul indiciu pe care-l au este cuvântul la care băieţelul revine obsesiv: “spiriducii”.

Căutarea adevărului se dovedeşte însă o capcană tenebroasă, unde sufletele îşi pierd inocenţa. Oliviu Crâznic mânuieşte cu graţie suspansul, ca un dirijor pentru care nu neapărat finalul este cel mai important, ci acordurile creeate în interiorul poveştii. Precipitarea acţiunii în momentele-cheie îl invită pe cititor să parcurgă împreună cu protagoniştii drumul către o maturizare abruptă. Finalul îţi trezeşte întrebări în privinţa adevăratului duşman ce se ascunde în umbra pădurii, sau poate chiar în noi.

“Casa corăbierului” este o fascinantă poveste, făurită de Ciprian Mitoceanu din ingredientele unui thriller savuros, cu elemente mystery. Florin Popa este un om normal într-o situaţie paranormală. Ajuns la Forţele de Muncă după o serie de slujbe nesatisfăcătoare, lui Florin i se oferă o şansă pe care, dintr-un motiv mai mult sau mai puţin bizar, nu şi-o poate refuza. El devine noul îngrijitor al scriitorului Haizencop Daniel, un bătrân mizantrop şi ciudat, care locuieşte într-o casă în formă de corabie, în Techirghiol. Scriitorul îi solicită îndeajuns de puţin ajutorul încât să-i stârnească suspiciunea. Totuşi, liniştea oraşului şi salariul generos îi alungă întrebările. O cunoaşte pe tătăroaica Iuzunle, de care se îndrăgosteşte pe loc. Însă tihna îi este spulberată treptat de secretul inimaginabil din pântecele casei lui Haizencop.

Ciprian Mitoceanu presară maiestral misterul de-a lungul poveştii, condimentându-l cu umor sănătos şi ironii pişcătoare. Atmosfera ţesută în jurul protagoniştilor aduce aminte de celebra replică din serialul Twin Peaks: “Bufniţele nu sunt ce par a fi”. O poveste construită fără cusur, cu un deznodământ care sfidează cu succes previzibilul.
Colecţia se găseşte în format eBook.

Sursa textului: 

Un comentariu:

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.