Lecţia de violoncel – Radu Beligan ne dă o frumoasă lecţie de viaţă

 Pe 16 decembrie am fost la premiera celei mai recente piese în care joacă Radu Beligan, Lecţia de violoncel. Cu două zile înainte şi-a sărbătorit ziua de naştere, la teatru (unde altundeva?). A împlinit 95 de ani, dintre care 75 de carieră. 

sursa foto: cotidianul.ro

Nu de multe ori se întâmplă să am ocazia să îl urmăresc pe cel mai longeviv actor (al cărui nume a pătruns recent în Cartea Recordurilor) nu doar în decorul unui teatru, dar şi pe scena vieţii, la fel de spiritual şi veşnictânăr – ar trebui să se inventeze cuvântul ăsta special pentru el. :)

M-a suprins plăcut să observ un val de optimism şi forţă străbătându-i replicile şi trupul, mai ceva ca în Egoistul. O revenire spectaculoasă la Teatrul Metropolis, în acordurile unui text sensibil scris de Mona Radu special pentru Radu Beligan şi fiica sa Lamia, care joacă alături de tatăl său. Distribuţia îi include pe Marius Manole şi Rodica Ionescu (care împarte rolul cu Tania Popa).

Mai jos găsiţi un fragment din cronica inspirată de acest spectacol ce va rămâne cu siguranţă în istoria teatrului (spectacolul, nu cronica mea):

“Spectacolul pus în scenă de regizorul Felix Alexa a avut premiera luni, 16 decembrie, la Teatrul Metropolis din Bucureşti. Mona Radu a scris piesa special pentru Radu Beligan şi pentru fiica lui, Lamia. În „Lectia de violoncel“, arcuşul se plimbă frenetic de-a lungul singurătăţii, conturând o melodie tristă. Iubirea se clădeşte dintr-o suită de note false, în acordurile instrumentului devenit un surogat nereuşit al fericirii.

După o căsnicie de 20 de ani, politicianul George (Radu Beligan) şi soţia sa Eva (Lamia Beligan) împart aceeaşi felie de amărăciune, în faţa televizorului. Îi despart două decenii de vise închistate şi cinism istovitor. În aer pluteşte o dezamăgire cruntă, ajunsă la apogeu. Infidelitatea soţului trezeşte în Eva dorinţa de a-şi reafirma feminitatea. Ea îl anunţă pe George că a primit un rol într-un film american. Condiţia – să înveţe să cânte la violoncel în trei luni de zile. (…)”

Continuarea cronicii în Ziarul Metropolis.