Ce ciudat sună blog…
Am un blog
sau
am o căsuţă de pixeli unde îmi odihnesc visele
sau
am un jurnal în pielea goală.
Blog.
Simplu
ca o castană care cade şi se prăbuşeşte în praf
dar nu mai înainte de a face buf! sau blog!
ca o bătaie în uşă când ştii că nu e nimeni acasă
ca un toc de stilou în mâna unui scriitor fără inspiraţie
ca o pietricică roz care se rostogoleşte şi face pleosc! sau
blog!
Ce ciudat sună această prefacere a omului în bucăţi de om...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.