braţele
ei se întind pe două continente
sub
degetele ei se alintă vârfuri de brazi şi cai sălbatici
uneori
unghia ei sidefie sapă morminte
în
golfuri cu nume uitate
unde
oasele zeiţelor îşi dansează moartea
cu
genele mângâie norii şi străpunge curcubeul
în
pletele ei se poartă războaie şi se zidesc epoci
din
trupul ei se înalţă zmee
pentru
îngeri
pe
coapsele ei parfumate sunt scrise
numele
tuturor femeilor
şi
câteva nume de flori
sânii
ei tresar la atingerea timpului
cu
buzele sărută luna de două ori înainte de culcare
iar
umerii ei nasc noi constelaţii
Nimic
nu e mai frumos decât aceste braţe
îmbrăţişând
universul când nimeni nu se uită
şi
tălpile ce străbat carnea bărbaţilor osteniţi
de-a
lungul a mii de ani lumină…
ea
nu plânge niciodată
de
teama unui potop
ea
se crede Dumnezeu
şi
nu poartă şosete iarna
ea
e alfa pentru că îi place litera A de la adam
ea
e iubire, ură, formă şi lumină.
Acest
text a fost conceput de îngeri sub titlul Femeia ideală
însă
din greşeală atotputernicul i-a dat delete
înainte
să fie pus în practică.
a painting by one of my favorite painters, Jim Warren |
Foarte frumos !
RăspundețiȘtergere